Se afișează postările cu eticheta Adriana Andronescu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Adriana Andronescu. Afișați toate postările

luni, 9 noiembrie 2020

DIN ÎNTREBĂRILE UNUI SCEPTIC ADRESATE UNUI SAHAJA YOGHIN (Dialoguri cu mine însumi) - Al cincilea dialog

(Despre purificări) 

Desen de Adriana ANDRONESCU

-
Să ştii că astăzi am venit pregătit!

- Adică?

- Adică am studiat corpul subtil din schema pe care mi-ai lăsat-o...

- Şi?

- Şi cred că am înțeles câte ceva din teoria ta cu energia ce străbate corpul subtil şi ne avertizează asupra viitoarelor boli posibile!

- Sau existente, dragă prietene!

- Sau existente! Dar... tot mai am o nelămurire: pentru bolile existente pot face ceva? Ceva să mă ajut singur?

- Sigur că da! Există metode simple – noi le numim purificări – prin care ajutăm energia Kundalini să staţioneze pe centrii vinovaţi şi, prin reactivarea acestora, dispar cauzele primordiale ce au determinat apariţia bolilor.

- Şi... chiar sunt atât de simple aceste metode?

- La fel de simple ca aceea  prin  care  energia  ta  Kundalini s-a trezit şi s-a înălţat prin corpul tău!

- Măi să fie! Păi, atunci ai făcut gimnastică dând din mâini pe lângă mine!

- A fost o gimnastică necesară pentru a invita energia ta Kundalini să se ridice prin corpul tău. Şi ea, recunoscând şi intrând în rezonanţă cu energia mea, a... urcat! Simplu!

- Cred că am înţeles aceasta. Şi care ar fi, totuşi, metodele acelea simple (la fel de simple!) de purificare? Şi, să nu mă consideri răutăcios, vreau să ştiu şi cât m-ar costa toate acestea?

- Dragul meu, purificările sunt foarte simple şi la îndemâna oricui, deoarece ne folosim de principalele elemente ale naturii: pământul, apa, aerul, focul, eterul şi... vibraţiile. Cât despre costuri... ce-ai spune de zero lei, zero bani?

- Este aşa de plăcut auzului meu când aud vorbindu-se de gratuităţi... Cum, măi, omule, să nu mă coste nimic?! Totul are un preţ în ziua de astăzi! Doar dacă nu-mi oferi nişte panarame de tratamente! 

- Mintea ta este cam înfierbântată şi neîncrezătoare, dar o să te lămuresc imediat. În primul rând, te rog să nu uiţi că aici vorbim şi despre minuni!

- Fie! Vreau să aud noi minuni de la tine!


- Bine! Să începem cu pământul sau – mai bine spus – cu minunea pământ! Ia spune-mi: când erai mic-micuţ, nu obişnuiai să alergi cât era vara de lungă cu picioarele goale pe pământ, prin praf, prin iarba verde de la ţară, la bunici sau în faţa blocului acasă, la părinţi?

- Ba da! Şi-mi plăcea enorm!

- Şi nu crezi că această plăcere avea şi o explicaţie logică? De ce erai fericit atunci, chiar de-ţi mai intra vreun ghimpe în picior?

- Păi, ştiu şi eu? Eram copil!

- E adevărat! Şi inocent! Dar, ceea ce este mai important: nu-ţi interzicea nimeni să fii în contact permanent cu pământul, cu Mama-Pământ! Alergai prin ţărână, stăteai cu fundul pe pământ, te culcai sau te ascundeai prin iarba grasă de nu-ţi mai venea să intri în casă, iar bolile... te ocoleau!

Sahaja yoghini făcând purificări pe Mama-Pământ la Vashi-India

- Dac-aş mai putea întoarce acei ani minunaţi!...

- Ei, bine! Acum află că joaca ta nevinovată prin ţărâna crudă juca, în acelaşi timp, şi un rol... purificator. Contactul direct cu Mama-Pământ reprezintă forma elementară de debarasare de răul din noi, de purificare a corpului subtil.

- Aha!...

- Că aduseşi vorba: ai plătit ceva Mamei-Pământ?!

- Hai, măi, nu fi rău cu mine! Dar acum? Acum, când nu mai suntem nişte copii, ce putem face în acest sens?

- Pur şi simplu, profităm de fiecare prilej şi luăm contact direct cu Mama-Pământ! E suficient!

- Extraordinar! Păi eu ies mereu la iarbă verde sâmbăta! Umblu desculţ de-acuma, nene!

- Vezi?! Şi când mergi la mare sau în drumeţie la munte... Asigurând un contact direct al corpului cu pământul, permiţi scurgerea a ceea ce este balast energetic în tine. Corpul nostru joacă atunci rolul unui paratrăsnet ce permite scurgerea în pământ nu a curentului electric, ci a acestor entităţi subtile pe care, generic, le numim negativităţi.

- Măi, să fie! Iar încep să cred în minuni!

- Stai, că suntem departe de a termina cu purificările!

- Păi, deja m-ai făcut să amuţesc!


             - Nu-i cazul să te grăbeşti! Mai ai răbdare! Ia spune-mi: tu, la mare, ai fost vreodată?

- Oho! Ce întrebare mai e şi asta?!

- Şi ce făceai, tu, la mare? Care era preocuparea ta principală?

- Plajă, nene! Plajă, plajă şi iar plajă! Toată ziua, plajă!

- Şi-ţi plăcea! – Nu?

- Cum să nu-mi placă, măi?! Apă, soare, aer, nisip!... Ce mai vrei? Toate la un loc! All inclusive!

- Aha! Chiar acum, singur ai enumerat patru elemente purificatoare!

- Ce vrei să spui? Fii mai explicit!

- Prietene, dar când faci plajă nu te aşezi pe nisip?

- Ba da! Unde vrei s-ajungi?

- Ia gândeşte: nu crezi că, tolănindu-te... jucându-te prin... nisip...

- Aha! Elementul pământ!...

- Vezi?

- Nisipul – e O.K.! Înţeleg! Dar ce-i cu celelalte? Vrei să spui că apa, aerul şi soarele sunt şi ele elemente purificatoare?

- Când te scalzi în apa mării sau te expui în aer liber la lumina şi căldura soarelui, nu simţi o plăcere asemănătoare aceleia de care tocmai am vorbit când cu joaca prin ţărână?

- Ba da! Şi ce-i cu asta? Mă purifică şi ele?!

- Nu reprezintă şi ele Mama-Natură?

- ???

- Vrei să spui ceva şi n-aud eu?...

- Încep să mă luminez tot mai mult!... Măi, tu faci să mi se aprindă beculeţele! Deci, şi apa, şi aerul, şi soarele joacă acelaşi rol ca şi pământul: purifică!

- Da! Ai înţeles bine! Nu degeaba se spune: a face băi de apă sau băi de aer, de soare... Cu alte cuvinte, atunci nu facem nimic altceva decât să ne abandonăm Mamei-Naturi, să ne identificăm cu Ea! Doar că trebuie să fim atenţi şi să nu exagerăm. Trebuie să păstrăm un echilibru în toate. Ai observat şi tu că o expunere îndelungată la soare duce la apariţia arsurilor pe corp sau a insolaţiei...

- Dar şi expunerea îndelungată la aer duce la deshidratarea şi uscarea pielii...

- ... Iar dacă uităm să mai ieşim din apă, temperatura corpului poate scădea sub limitele normalului, ne apucă tremuratul şi ne scade rezistenţa – ne simţim slăbiţi!

- Parcă acum deschid ochii pentru prima dată! Parcă îmi pusese cineva un văl pe ochi şi acum mi-a fost luat! Extraordinar! Extraordinar ce simplă, subtilă şi... purificatoare este trecerea noastră prin viaţă!

- Dacă tot a dispărut acel văl, este suficient să constatăm că simpla păstrare a echilibrului, a armoniei în natură este benefică pentru toată suflarea.

- Da!... Încep să înţeleg tot mai bine!...

- Îţi mai aminteşti când – copil fiind – mama insista să ieşi afară – la aer! – să te joci după terminarea lecţiilor?

- Da! Cum să nu-mi amintesc aşa ceva?! De altfel, de multe ori nici nu-i spuneam mamei toate temele pe care le aveam de făcut, ca să ies mai repede la aer! Mai trăgeam şi eu câte-o minciunică!...

- Vezi? Era chemarea Mamei-Naturi! Ieşirea la aer, expunerea la soare, la ploaie sau vânt te revigora, îţi făcea bine! Te întorceai în casă îmbujorat şi cu capacităţi intelectuale împrospătate! Aveai alt spor la lecţii!

- Vai! Cum se leagă toate! Tu îmi schimbi complet percepţiile asupra vieţii! Dar...

- Dar?

- Uite, cred că am o întrebare încuietoare pentru tine...

- Acum, că m-ai făcut curios, te rog, formuleaz-o mai repede! Poate voi reuşi să dau şi vreun răspuns...

- Tu mi-ai vorbit despre aceste purificări ca de ceva foarte simplu şi la îndemâna oricui...

- Da! Şi n-am de gând să-mi întorc vorba!

- Păi, după cum spui tu, purificările sunt posibile doar o dată pe an, vara, în concediu sau la sfârşit de săptămână. Dar în restul timpului? Atunci este liber la... negativităţi?

- Uf! Mi-a mai venit inima la loc! Mi-era că întrebarea ta mă va trimite la cine ştie ce enciclopedii pentru documentare!

- Lasă lamentările! Ai răspunsul?

- Îl am! Şi este la fel de simplu ca şi celelalte. Uite, nu este niciodată liber la negativităţi! Omul se mişcă permanent în tot felul de medii, care mai stresante, care mai frivole, mai vulgare, care mai agitate... şi este imposibil să nu capteze! În activitatea cotidiană suntem bombardaţi permanent şi din toate părţile (presă, TV, serviciu, stradă, colegi, prieteni, neprieteni, familie…) de ştiri, de evenimente de tot felul care, în final, duc la formarea gândurilor şi nu întotdeauna a celor dorite, a celor pozitive. Ne încărcăm de negativităţi fără să vrem, fără să ştim! Din această cauză trebuie să facem zilnic un program minim de purificări.

- Şi ce vrei acum? Să ies iarna la aer şi să stau cu fundul în zăpadă?...

- Dacă vrei tu... Nu! Nu o lua chiar aşa! Problema este cât se poate de simplă. Ai acasă un lighean?

- Nu mă mai spăl de multă vreme la lighean, omule! M-am mai civilizat şi eu, nu crezi? Curge şi la mine apa la chiuvetă!

- Iartă-mă! N-am vrut să aduc atingere mândriei tale de orăşean cu apa-n casă!... Dar, sunt nevoit să-ţi amintesc: la ţară oamenii tot la lighean se spală şi – zău! – nu sunt nici murdari şi nici nu se ruşinează de statutul lor de ţărani! Sunt chiar nişte oameni mândri şi de tot respectul!

- Da, dar eu mai folosesc şi şampoane, şi deodorante...

- Aşa e! Sunt nişte diferenţe specifice. Dar... ne îndepărtăm de subiect. Nu mi-ai răspuns: ai un lighean în casă?

- N-am, măi! Ce să fac cu el?!

- Purificări! Asta să faci!

- Purificări?! La lighean?! Nu-mi e de-ajuns duşul?!

- Duşul te spală, prietene! Apoi foloseşti deodorantul...

- Şi care-i treaba cu ligheanul?

- Foarte simplă! Pui apă călduţă în lighean, o mână de sare grunjoasă şi apoi stai cu picioarele în baia aceasta cam vreo zece minute.

- Şi nu folosesc săpunul? Nu mă frec?

- Aia ai făcut-o când te-ai spălat! Acum te purifici! Baia cu apă sărată de la mare... Îţi aminteşte de ceva?...

- Aha! Acum înţeleg unde baţi... De ce n-ai spus aşa de la început?!

- Dacă tu te umfli în pene că ai apă la chiuvetă!...

- Scuze, dar m-am mai precipitat şi eu! Acum vreau să recapitulez ca să fiu sigur că nu omit ceva: iau una bucată lighean, pun apă călduţă în el, arunc şi o mână de sare grunjoasă înăuntru, apoi îmi înmoi picioarele vreme de zece minute... Am uitat ceva?

- N-ai uitat, doar ai omis: la urmă te clăteşti pe picioare cu apă curată, te ştergi şi arunci apa din lighean la WC! Ţi se pare greu?

- Nu! Deloc! Şi este suficient?

- Ce-ai mai vrea?

- Nimic! Doar că... Mai spuneai ceva şi de foc!

- Da! Focul este un alt important element purificator!

- Adică?

- Te-ai întrebat vreodată de ce dau foc oamenii la toate resturile vegetale primăvara?

- Ca să scape de mizeria din curte?

- La prima vedere, da. Dar nu doar atât: pentru că resturile se transformă în cenuşă... aceasta, cu ajutorul apei intră în pământ, pământul se revigorează... Începi să prinzi şpilul?

- Adică pământul se purifică?

- Tu ai spus-o de data aceasta!

- Să înţeleg acum că o să mă pui să-mi dau foc?

- Ai ajuns, cumva, şi tu, vreun... rest vegetal?

- Doamne fereşte! Hai, măi, nu mă mai chinui şi spune-mi care-i secretul purificării prin foc!

- Este la fel de simplă ca şi celelalte! Foloseşti o lumânare aprinsă pe care o plimbi de-a lungul canalului stâng, cel care este un canal rece, aşa-zisul canal lunar. Prin încălzirea acestui canal, scăpăm de o problemă majoră şi tare răspândită la oameni: aceea a letargiei!

- O să te rog să-mi arăţi practic această metodă. Asta ca să elimin riscul de a deveni un martir în Sahaja Yoga!

- Nu, nu există acest risc. Şi nici nu ne cere nimeni aşa ceva. Vremea martirilor a trecut demult. Dar... iar ne îndepărtăm de subiect. Mai ai vreo întrebare despre purificări?

- Vibraţiile! Ai spus că şi vibraţiile purifică!

- Păi, vibraţiile reprezintă cel mai puternic element purificator! Odată ce energia Kundalini se înalţă prin corpul tău, vibraţiile emise curăţă tot în drumul lor, fiecare centru, fiecare canal energetic. De asemenea, ne putem ajuta şi singuri folosind vibraţiile din mâini şi lucrând pe câte un centru pe care-l simţim anchilozat, dar... exemplificarea rămâne pentru şedinţa practică.

- Asta ar fi tot?

- După ce o să-ţi însuşeşti aceste metode simple, o să vezi şi singur ce bine vei simţi vibraţiile şi cât de profunde îţi vor fi meditaţiile. Mai sunt şi altele, dar – ce? – le vrei pe toate odată?!

Desen de Adriana ANDRONESCU


Note de jurnal: purificări = sănătate.

Iată că scepticul a primit răspunsuri la noile întrebări mai devreme decât se aştepta. Şi de data aceasta sahaja yoghinul a avut răspunsurile pregătite. Numai că – nota bene – depăşiseră sfera noţiunilor abstracte şi primise explicaţii absolut practice şi cu finalitate imediată: ameliorarea stărilor de slăbiciune fizică (hai să le spunem de-a dreptul: boli!). Oricât de complicată se dovedea mintea lui, oricât de cârcotaş (chiar răutăcios, uneori), partenerul său de dialog (sahaja yoghinul de lângă el) se dovedea nu numai un cunoscător sigur pe el, ci şi un om răbdător, înţelegător şi – foarte important ! – un tip cât se poate de uman şi de plăcut!


 (Publicat în volumul Nevăzutele cărări, Editura PIM, Iași, 2013.)

vineri, 14 august 2020

FORMULA SUCCESULUI

 

3 fete + 2 băieţi + 1 chitară → 6 → Swadisthan chakra =
 ═ forţa creatoare a cântului =
═ grupul Chaitanya.

Desen de Adriana ANDRONESCU

A

ceasta ar putea fi formula succesului unei prezentări sahaj, atât pentru începători, cât şi pentru ceilalţi.

S-a întâmplat la Brăila, într-o sâmbătă, la programul pentru începători, când am avut plăcerea de a primi vizita părţii yuva-shakti din grupul Chaytanya. Prezenţe discrete în sală, s-au ridicat sfioşi după terminarea prelegerii şi s-au aşezat la locurile indicate, au făcut o scurtă prezentare a celor patru cântecele sahaj pregătite şi au început... 

         A început, de fapt, vraja! Căci siluetele transfigurate de vibraţii ale fetelor au devenit sursele unor sunete curate, ce ieşeau fără niciun efort din glasurile lor feciorelnice; melodia curgea lin, firesc, în armonie cu inimile lor şi ale noastre. Băieţii făceau şi ei ceea ce era de făcut: prin acompaniamentul lor discret dar necesar, asigurau moliciunea terenului pe care dansau notele muzicale emise de fete. Toţi manifestau bucuria cântului. Iar bucuria avea profunzime. Feţele lor erau angelice... Nu se mai percepea diferenţa dintre lumea fizică şi cealaltă...

            Beatitudinea experimentată de tineri s-a transferat înspre noi. Nu ne mai săturam, aşa că i-am rugat să ne mai cânte. Şi ei ne-au mai cântat, fără mofturi, cu aceeaşi bucurie nedisimulată şi ar mai fi cântat de n-am fi fost condiţionaţi de timp.

            Aşa înţeleg eu muzica în Sahaja Yoga: muzică a sufletului!

            Aşa înţeleg eu bucuria, deschiderea, sinceritatea –  plenitudinea în Sahaja Yoga!

             Aş îndrăzni o definiţie aproximativă:

 

Sahaja Yoga = deschidere + sinceritate + bucurie + ...

 

         S-ar mai putea adăuga şi alte caracteristici, dar... mai contribuiţi şi voi cu ceva! Important este să ne manifestăm conform acestor calităţi.

            Copiii aceştia, chiar şi când greşeau, zâmbeau angelic şi continuau. Ei nu ştiau să se încrunte. Ei existau transpuşi sub formă de spirite şi ne trăgeau şi pe noi spre starea de absolut!

                                                                    

JAI SHRI MATAJI!

Note de jurnal: muzica sufletului ajunge la suflet, cealaltă – doar la… timpane!

30 iulie 2004

(Din volumul „Nevăzutele cărări”, Editura PIM, Iași, 2013)

miercuri, 3 iunie 2020

DIN ÎNTREBĂRILE UNUI SCEPTIC ADRESATE UNUI SAHAJA YOGHIN (Dialoguri cu mine însumi)


Înălțare - Adriana ANDRONESCU
Al doilea dialog

 (Putem medita oriunde, chiar şi la serviciu)

 

- A fost extraordinar! M-am simţit atât de uşor, atât de... de eliberat de toate problemele lumii! Spune-mi, te rog, pot repeta acest experiment ori de câte ori doresc?

- Sigur că da! Întotdeauna va fi suficientă dorinţa ta şi... o sursă de vibraţii!

            - Sursă de vibraţii? Ce mai e şi asta? Să fie ceva de genul curentului electric? Sau vreun câmp magnetic?

            - Nu! Nici pe departe!

        - Atunci? Unde găsesc eu acea... sursă de vibraţii?

            - Nu trebuie să faci niciun efort! Uite, îţi dăruiesc o fotografie a lui Shri Mataji!

            - O simplă fotografie?! Înţeleg eu că este a lui Shri Mataji, dar...

- Nu te lua după aparenţe! Nu este doar o simplă fotografie! Shri Mataji s-a născut cu energia Kundalini complet trezită, iar aceasta se manifestă chiar şi prin intermediul unei poze obişnuite. Imaginea lui Shri Mataji emite vibraţii. Aşa că, de astăzi, această fotografie va reprezenta sursa ta de energie! Foloseşte-o!

            - Văd că eşti foarte sigur pe tine!

         - Îţi garantez că am şi motive! De altfel, te vei convinge foarte curând şi singur de toate cele ce ţi-am spus!

            - Bine! Şi cum va trebui să procedez?

            - Totul este foarte simplu! Te aşezi comod în faţa fotografiei lui Shri Mataji...

- Unde? În camera mea?

            - Poate fi şi în camera ta!

            - Ce răspuns mai e şi ăsta: Poate fi şi în camera ta? Se mai poate şi altundeva?

   - Oriunde! Oriunde vrei tu, oriunde te găseşte clipa: şi pe câmp, şi pe vârf de munte...

            - Aha! Deci, în natură!

            - Şi în natură, dar şi în tramvai...

            - Sari de la una, la alta! Te pomeneşti că şi la serviciu...

            - De ce nu şi la serviciu? Ce te-ar împiedica?!

            - Măi, omule, tu mă surprinzi mereu! Cum să fac yoga la birou?

          - Dar cine trebuie să ştie că tu meditezi? Toţi vor crede că te gândeşti profund la ceva! Şi te vor invidia pentru puterea ta de concentrare!

            - Şi ce fac? Aşez poza lui Shri Mataji pe birou?

           - Ce? Cine te-ar împiedica? Colegii? Şeful? Poţi inventa orice explicaţie care să fie pe placul lor sau, şi mai bine, le poţi spune chiar adevărul: că este fotografia Maestrului tău spiritual. S-ar putea, la început, să te ia peste picior, dar, cu timpul, cu siguranţă noua ta preocupare le va stârni interesul. Şi vor începe cu întrebările... exact ca tine, acum! În ce priveşte meditaţia la serviciu... este suficient să închizi ochii câteva clipe, o vizualizezi pe Shri Mataji în sinea ta şi încerci să-ţi opreşti gândurile. Sunt suficiente câteva fracţiuni de timp şi gata: ai şi atins starea de yoga!

            - Să fie atât de simplu?!

            - Încetează să te mai îndoieşti şi experimentează!

            - Adică?

         - Repeţi ceea ce ai făcut împreună cu mine: închizi ochii, întinzi mâinile spre fotografie şi încerci să-ţi opreşti gândurile!

            - Şi apoi?

- Nici nu o să-ţi dai seama când vei intra în meditaţie! Şi cât de simplu va fi!

            - Bagă de seamă: eu chiar o să încerc meditaţia la serviciu! Şi dacă nu o să reuşesc...

            - Tu încearcă întâi şi mai vorbim după aceea!                       

Note de jurnal: scepticul s-a ales cu o nouă dilemă: aceea a posibilităţii exersării meditaţiei în orice mediu, oricât de ostil ar fi el, chiar şi la serviciu! Şi este hotărât să încerce! Ce ar avea de pierdut? Dacă va reuşi, va fi perfect: va avea un motiv de bucurie şi satisfacţie lăuntrică. Iar dacă nu... ce se va mai amuza pe seama închipuirilor partenerului său de dialog!


(Apărut în volumul „Nevăzutele cărări”, Editura PIM, Iași, 2013) 

 

 


joi, 21 mai 2020

REVELAȚIA

Desen de Adriana Andronescu

Descoperirea unui nou drum

....................................
Dar unde şi, mai ales, cine să mă înveţe tehnicile trezirii energiei Kundalini, cine să mă înveţe lucrul corect pe chakre, cine să mă îndrume pentru a învăţa cum să-mi înnobilez fiinţa prin recunoaşterea Spiritului? Cu corpul fizic slăbit şi ocrotit permanent printre perne în confortabilul pat, acoperit grijuliu cu o plapu-mă călduroasă de către buna mea soţie, complet căzut şi psihic, dar susţinut de noile lecturi, mi-am amintit de o anumită poză. O poză xerox, alb-negru, pe format A4, ştearsă de timp şi spălată de ploi, pe lângă care treceam nepăsător când o observam în graba paşilor pe pereţii şi coloanele ce străjuiau magazinul Romarta din Brăila. Sunt mult prea multe aceste poze! De unde-or mai fi apărut şi astea? – îmi frământam creierii, mereu sâcâit, când îmi iuţeam paşii pentru a le depăşi. Ele reprezentau chipul unei femei cu un punct desenat pe frunte: nu era nici dansatoare, nici cântăreaţă indiană. Cine-o mai fi şi femeia asta? – mă întrebam şi-mi continuam ignorant şi agasat drumul... Dar, în acele momente de slăbiciune fizică şi psihică, inspirat de forţele nevăzute ale personajului lui Coruţ, mi-au revenit în minte toate aceste detalii, plus alte câteva esenţiale: ceva legat de yoga, de energii... Aici îmi voi găsi eu izbăvirea! Imediat ce mă voi pune pe picioare, mă voi duce să recitesc afişul şi merg la indianca aceasta să mă înveţe să… jonglez cu forţele paranormale!
      
SHRI MATAJI NIRMALA DEVI
Pictură după foto: Adriana Andronescu
     Astfel am avut revelaţia întâlnirii cu SHRI MATAJI NIRMALA DEVI, fondatoarea celei mai moderne, imediate şi uşoare (uşoară, în sensul în care aspirantului nu i se cere să aibă o sănătate perfectă şi nici nu este supus unor încercări de rezistenţă fizică şi psihică teribile) forme de yoga, SAHAJA YOGA.

       M-am dus la întâlnirea cu SHRI MATAJI din dorinţa de a învăţa să stăpânesc forţele paranormale, de a domina astfel bolile, oamenii şi lumea, dar… am primit ceva infinit mai important pentru mine: mi-am descoperit Spiritul! Prin SHRI MATAJI am descoperit yoga, am învăţat mecanismul înţelegerii lumii, a lui Dumnezeu, am aflat că yoga este o formă de viaţă, este cultură, este istorie, am descoperit cât de puternici şi frumoşi putem fi noi, oamenii, dacă ne recunoaştem în Spirit! Mi-am însuşit normele de conduită yoga şi am devenit mai frumos, mai pur... Mi-am schimbat complet atitudinea faţă de oameni, faţă de mine însumi, faţă de trecătoarele bunuri materiale, mi-am schimbat priorităţile în viaţă.
       Şi, cel mai important pentru mine: L-am descoperit, înţeles şi acceptat pe Dumnezeu! Descoperindu-mi natura cea mai pură şi frumoasă, Spiritul, SHRI MATAJI mi-a permis să înţeleg şi natura divină a lumii, mi L-a revelat pe Creator! În clipa când întind mâinile şi simt vibraţiile răcoroase în palme şi deasupra creştetului capului, la nivelul Sahasrarei, consider că Dumnezeu îmi permite să-I sesizez prezenţa şi, în dragostea Lui pentru mine, pentru Spiritul meu, Îi simt îmbrăţişarea imaterială, iar inima-mi, aievea unei uriaşe şi primitoare cupe, se umple cu o iubire infinită, asemenea îndrăgostiţilor topiţi de pasiunea sentimentelor ce niciodată nu vor putea fi descrise cu adevărat şi explicate cu ajutorul logicii mentalului…
       Am vrut puteri paranormale – am primit Spiritul, am dorit să… îndoi fiarele cu mintea – am învăţat puterea iubirii. Iată de ce am afirmat că am primit infinit mai mult decât am cerut!


(Fragment din primul capitol - REVELAȚIA - al volumului „Nevăzutele cărări”, apărut la efitura PIM, Iași, 2013.)