Se afișează postările cu eticheta A.S.L.R.Q.. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta A.S.L.R.Q.. Afișați toate postările

miercuri, 1 decembrie 2021

Revista A.S.L.R.Q. - numărul 12


Eveniment: Azi, 1 Decembrie 2021, a apărut👉 numărul 12 al revistei A.S.L.R.Q. 👈(Dați clic pe link pentru a deschide revista)

Revista conține „Poezie”, „Proză”, „Interviuri”, „Cronici literare”, „Eseuri”, „Știri”, „Arte vizuale” și „Traduceri”. 

Nu-mi permit să recomand pe nimeni în mod special, deoarece aș fi nedrept - cine sunt eu să dau verdicte? Și apoi, revista în sine reprezintă un mare plus pentru creatorii români de pretutindeni. 
Așadar, vă invit să deschideți revista, să vă delectați și să vă informați. Aștept păreri, aștept eventuale recenzii. Pe cele mai bune le voi transmite redacției revistei.

luni, 28 ianuarie 2019

Revista A.S.L.R.Q. - nr. 10


A apărut numărul 10 al revistei online a Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Quebec.

Și de data aceasta, revista reunește în paginile sale scriitori și poeți remarcabili, cu câteva dintre cele mai recente creații. Vă garantez: vizita pe site-ul revistei vă va prilejui lecturi plăcute, generatoare de veritabile satisfacții estetice.

sâmbătă, 8 septembrie 2018

A.S.L.R.Q. - 10 ANI

Cu ocazia aniversării celor 10 ani de la înființare,
LA MULȚI ANI
!
Poetul Adrian Erbiceanu prezentând bilanțul A.S.L.R.Q. la a IX-a aniversare
Alături de Poetul Adrian Erbiceanu, în urmă cu un an, la a IX-a aniversare

duminică, 27 mai 2018

„ARTA ESTE DUMNEZEU”




Este definiția poetului Ionuț Caragea. Simplu, concis și... complet, aș îndrăzni eu. Și, pentru că este caracterizat de o fire riguroasă, urmează cele patru strofe în care îl regăsim și pe poet și ne lăsăm încântați de „imaginile” închipuite de el.





când un pictor vede o culoare
cum se scurge dintr-un curcubeu,
pe-a sa pânză tot ce îi apare
e pictat de bunul Dumnezeu.




când spre tristul muzicant adie
note ce-l transformă în Orfeu,
pe a sa sublimă melodie
o compune bunul Dumnezeu.
Nud - Ion Jalea














când un sculptor scoate cu migală
dintr-o stâncă tainicul trofeu,
pe a sa iubire ideală
o sculptează bunul Dumnezeu.
Poetul Ionuț Caragea
când poetul scrie-o poezie
într-un dor de maxim apogeu,
tot ce se aşterne pe hârtie
este scris de bunul Dumnezeu.

miercuri, 2 mai 2018

CONSTANTIN FROSIN - noi recunoașteri internaționale






În data de 18 aprilie 2018, prietenul și poetul Ionuț Caragea mi-a semnalat, printr-un mesaj transmis prin e-mail, despre ultima recunoaștere oficială (pentru rezultate literare remarcabile în afara granițelor țării) a domnului Constantin Frosin.

Redau, în continuare, articolul publicat de Ionuț Caragea cu această ocazie:

În 2018, Constantin Frosin a primit Premiul pentru Traducere al Fundatiei "Naji Naaman" din Liban si Premiul european  pentru Traducere Horace 2018, oferit de  cenaclul european afiliat Fundației Culturale a Uniunii Europene (http://cenacleeuropeen.eklablog.fr/prix-horace-a136155152). Este al doilea premiu european al reputatului traducător gălățean, după cel din 2003 – Premiul european de poezie POÊSIAS).

Adăugați o legendă
Constantin Frosin, care este considerat de academicianul Giovanni Dotoli, "le Prince de la Francophonie et de la Francophilie" sau "Le Prince de la Traduction" (după lectura cărții "Au fil de mes idées", editura eLiteratura, 2014), are în palmares o bogată colecție de titluri și premii internaționale, dintre care se disting: MEDALIA PARLAMENTULUI EUROPEAN, 1995; Médaille d’Argent du Rayonnement Culturel, La Renaissance Française, patronată de Președintele Franței, J. CHIRAC; Medalia Jubiliară MATSUO BASHO, 1995 ; Marele Premiu al Academiei Francofone, 1999; Medalia de Aur a Academiei Internaționale din Luteția, 1999; Marele Premiu pentru Literatură al Institutului Italian de Cultură și al revistei NUOVE LETTERE, 1998; CAVALER al Ordinului francez al Artelor și Literelor, 2000; OFIȚER al Ordinului national francez Laurii Academici (Les Palmes Académiques), 2004; Medalia de Argint (cu Diplomă) a Societății Academice ARTS-SCIENCES-LETTRES din Paris, 2009; OFIȚER al Ordinului national francez al Artelor și Literelor, 2009; Medalia de aur a Meritului si Devotamentului Francez 2009, MEDAILLE D’OR POUR LA LITTERATURE, SAPF (Société des Auteurs et Poètes de la Francophonie) 2009, Grand Prix International de Littérature – Poésie – SAPF 2011, Médaille d’Or de la Renaissance Française 2012, (BEST) SCIENTIST OF THE WORLD (section Philologie), decernat de Oxford în 2015 etc.

Totodată, Constantin Frosin este inclus în edițiile 1994-1995, 1996-1997, 1988-1999 și 2000-2001 ale Anuarului Personalităților din Francofonie: LE RICHELIEU.

În urmă cu mai mulți ani, mai exact în 2012, îl prezentam pe Constantin Frosin ca fiind un scriitor-traducător de geniu, care deranjează ordinea valorică într-o țară (evident, România) și care merită recunoașterea și aprecierea totală a conaționalilor săi. Spuneam atunci că scriitorul și traducătorul gălățean, proaspăt pensionat de la Universitatea Danubius, pare venit de pe o altă planetă și nu dintr-un oraș de provincie. Medalia de Aur a Renaşterii Franceze pentru promovarea Culturii, acordată de Ministerele de Externe, Interne, Apărare şi Educaţie, sub preşedinţia de onoare a doamnei Simone Veil, de la Academia Franceză, şi titlul de Doctor de Onoare al Academiei Balcanice de Ştiinţă, Cultură şi Dezvoltare “Denis Jersov” din Bulgaria, veneau, pentru a câta oară?, să confirme valoarea lui Constantin Frosin, valoare dobândită cu sârg și talent extraordinar dincolo de granițele patriei noastre.

Încet-încet, și românii au început să-l aprecieze pe Constantin Frosin, recompensându-l cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii “Appolonia” din Iaşi sau oferindu-i calitatea de membru al Centrului de Excelenţă Academică din România. Recompense binemeritate pentru un român care ne-a reprezentat țara cu cinste în locurile unde numai foarte puțini ajung. Poate că acest scriitor și genial traducător ar fi fost mult mai cunoscut, dacă nu ar fi deranjat prin atutudinea sa sinceră și verticală cu privire la neregulile din viața literară românească. Domnia sa și-a permis să spună lucrurilor pe nume, fiindcă nu a depins niciodată de găștile literare sau de persoanele care au o puternică influență în viața literară românească. Constantin Frosin a ales drumul confirmării în străinătate, un drum mult mai sinuos, și s-a întors ca un fiu nerisipitor al patriei, îmbogățit cu o tolbă de premii internaționale, pentru a ne deschide ochii și a ne arăta că se poate ajunge sus fără să-ți vinzi sufletul și fără să-ți cumperi notorietatea pe spinarea săracilor sau a naivilor. Felicitările noastre domnului Constantin Frosin!

După cum a specificat Ionuț Caragea în scurta prezentare, Constantin Frosin fiind membru al A.S.L.R.Q. (Asociația Scriitorilor de Limba Română din Quebec), mai multe informații (biografie, poezii și traduceri) veți găsi aici.

Pentru a completa portretul remarcabil al domnului Constantin Frosin, adaug o sinteză primită tot de la prietenul Ionuț Caragea. Iat-o:



CONSTANTIN FROSIN LA ORA BILANȚULUI

Recunoașterile lui Constantin Frosin, pe plan internațional, sunt marcate de cifra 3: trei mari recunoașteri europene, și anume : Medalia Parlamentului European (primita o dată cu Eugen SIMION și Marin Sorescu, în 1995), Premiul European de Poezie POESIAS (acum se numește VIRGILE) în 2003 și Premiul European de Traduceri HORACE, în 2018.
Două Ordine naționale franceze i-au acordat 3 grade : l’Ordre des Arts et des Lettres l-a făcut Cavaler în 2000 și l-a promovat Ofițer în 2009, iar l’Ordre des Palmes Académiques l-a făcut direct Ofițer în 2004.
Situația se schimbă când e vorba de Medaliile de Aur, care sunt 4. Iată-le: 1999 - Medalia de Aur a Academiei Internaţionale din Luteţia (Lutèce); 2009 – Medalia de Aur a Meritului şi Devotamentului Francez; 2010 -  Medalia de Aur pentru Literatură, Societatea Autorilor și Poeților din Francofonie; 2012 – Medalia de Aur a Renaşterii Franceze (decret semnat de Simone VEIL).
Tot 4 sunt și Academiile al căror membru este: 1991 Membru titular al Academiei Francofone (Paris – Chambéry); 2001 – Membru al Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere (la invitaţia domnului Raymond Daudel, de l’Institut); 2012 – Membru și Doctor of Honour of the Balkan Academy of Sciences, New Culture and sustainable Development „Denis Jersov”; 2012 – Membru al Academiei de Științe a Federației Ruse.
A obținut și 3 Mari Premii: 1999 – Marele Premiu al Academiei Francofone (Grand Prix de l’Académie Francophone); 1999 – Marele Premiu pentru Literatură al Institutului Italian de Cultură, Neapole; 2011 – Grand Prix de Poésie SAPF (Société des Auteurs et Poètes de la Francophonie).  
Cea mai importantă recunoaștere ca Profesor și Cercetător este obținută în 2015 – Diploma de Excelență acordată de European Business Assembly și Oxford  Academic Union, pentru titlul de (Best) SCIENTIST OF THE YEAR 2014, domeniul Filologie. Nu mai puțin important este și titlul de PROFESOR EMERIT, acordat de Universitatea Danubius.
E mult, e puțin? Unii spun că nu ajunge o viață de om pentru a obține toate aceste premii și recunoașteri, venite în urma unei activități literare remarcabile: 43 cărți de autor, cca 200 cărți traduse, includerea în cca 100 antologii străine și publicarea în peste 700 numere de revistă cu poezie, eseu și traduceri...
Să ne bucurăm, așadar, că suntem contemporani cu un scriitor și un traducător care merită și aprecierea noastră, a tuturor românilor, nu numai a francezilor sau a altor nații. Chiar dacă nimeni nu este profet în țara lui, cu siguranță că există mulți oameni de valoare și mulți prieteni care să îi ofere lui Constantin Frosin un loc în inimile lor. Fiindcă, dincolo de toate recompensele, aprecierile sufletești sunt cele mai importante.
           

IONUT CARAGEA

duminică, 25 februarie 2018

Revista A.S.L.R.Q.

Cu o întârziere determinată de probleme tehnice, a apărut numărul 9 (martie 2018) al revistei online a A.S.L.R.Q.: 

https://aslrq.ro/ASLRQ_fichiers/revista.htm

Stimulându-vă curiozitatea, vă provoc să parcurgeți cuprinsul și, cu siguranță, veți găsi articole care vă vor reține atenția. Poezii, proză, cronici literare, interviuri, eseuri, știri, arte vizuale și traduceri.

Din nefericire, de la ultima apariție a revistei (nr. 8, aprilie 2017) și până acum, trei membri importanți ai A.S.L.R.Q. au trecut în neființă sau, mai bine spus, s-au întors acasă, adică în lumea din care au fost trimiși ca mesageri ai cuvântului bine ticluit aici, pe Pământ. 
Dragi Radu Cârneci, George L. Nimigeanu și Traian Gărduș: Drum bun în lumile infinite! Lumina fie cu voi! 




joi, 5 octombrie 2017

A.S.L.R.Q. - 9 ANI

Afiș realizat de Cristi Murgu, sahaja yoghin din Ploiești
- Domnu’ Meșca, dacă tot mergeți la Montréal, n-ar fi rău să vă întâlniți și cu membrii Asociației – doar sunteți membru colaborator! Veți intra astfel în contact direct cu câțiva dintre membri, poeți și scriitori valoroși și, vă garantez, nu veți regreta!

- Chiar îmi doream să mă întâlnesc cu ei, domnu’ Caragea și voiam să vă cer sprijinul în acest sens!

- Perfect, o să vă pun în legătură cu domnul Adrian Erbiceanu, poet, Președintele Asociației și un om deosebit. Și încă o sugestie, dacă-mi permiteți: nu uitați să luați și câteva cărți cu dumneavoastră!

- Se înțelege!

Cam astfel aș rezuma dialogul meu cu poetul Ionuț Caragea, Vicepreședinte al Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Quebec (A.S.L.R.Q.).
Apoi, totul a decurs de la sine. Domnul Erbiceanu a îmbrățișat imediat ideea și, împreună, prin câteva schimburi de mesaje, am pus la punct detaliile organizatorice.

Dialog telefonic cu poetul Adrian Erbiceanu:

- Domnu’ Meșca, chiar în perioada sosirii dumneavoastră, vom aniversa nouă ani de la înființarea A.S.L.R.Q. Ar fi o bună oportunitate să vă prezentați, cu această ocazie, ultima dumneavoastră carte, „Marea Visăreală”. Mai ales că v-au fost publicate deja primele capitole în Revista A.S.L.R.Q.

- Îmi face o deosebită plăcere propunerea dumneavoastră  îmi oferiți un minunat prilej de a-mi face cunoscută și cartea, și proiectele de viitor.

Așa s-au pus bazele acestei (prime) întâlniri dintre scriitorii români stabiliți la Montréal  și subsemnatul, cam pretențios numit de către amabilele gazde, scriitor.

Întâlnirea a avut loc pe data de 26 august 2017, ora 13.00 la Centrul Socio-Comunitar 6767, Cote-des-Neiges. Clădirea a fost special destinată de către autoritățile montrealeze comunităților ce formează tânăra populație canadiană. Impunătoarea clădire este situată într-o zonă centrală a metropolei.  

În același timp cu noi, într-o sală alăturată, petrecea un grup de etnici indieni (dacă e să mă iau după ținuta femeilor).

Sala ce ne-a fost repartizată, spațioasă și luminoasă, ne-a permis să așezăm mesele în careu, astfel încât toată lumea să vadă pe toată lumea, să ne simțim ca într-o familie lărgită. Au fost în jur de douăzecișicinci de persoane, atât membri A.S.L.R.Q., cât și invitați de-ai mei, rude și prieteni.

Poetul Adrian Erbiceanu făcând un bilanț al celor nouă ani de activitate a A.S.L.R.Q.
După ce am făcut cunoștință unii cu ceilalți și s-a mai stins rumoarea generală, domnul Adrian Erbiceanu a anunțat „cuprinsul” întâlnirii noastre și, vădit emoționat, a început să vorbească despre copilul său de suflet căruia, alături de poetul și prietenul Ionuț Caragea, i-au dat naștere în urmă cu nouă ani. A făcut un bilanț al activităților desfășurate de-a lungul celor nouă ani, al realizărilor și  se putea altfel? – al inerentelor eșecuri. 
Antologia A.S.L.R.Q. 2015



Trebuie să recunosc: am fost impresionat. Nume de marcă ale literaturii române sunt membrii ai A.S.L.R.Q. și multe apariții editoriale sunt înregistrate sub această siglă. Poezie, proză, critică, atât în limba română, cât și traduceri în și din alte limbi.

Despre revista și site-ul Asociației aveam cunoștință (foarte bine realizate), dar când am văzut și Antologia... i-am șoptit domnului Erbiceanu că-mi doresc și eu un exemplar! Ce să mai zic: am făcut uz de statutul meu de invitat!

(Despre Antologie o să fac în viitor o prezentare mai vastă: m-au impresionat materialele pe care am apucat să le citesc!)


Poetul Adrian Erbiceanu mulțumind pentru „Nevăzutele cărări”

Încep emoțiile și pentru mine. Domnul Erbiceanu mă prezintă într-o postură cât se poate de favorabilă, remarcând efortul meu de a aduce din România mai multe cărți pentru acest eveniment. 

Profit și ofer Asociației ultimele două volume: „Nevăzutele cărări” și „Marea visăreală”. 

Cât despre celelalte, cele pregătite pentru vânzare... le-am făcut cadou, în pofida sugestiei domnului Erbiceanu de a le oferi contracost. Dar nu puteam face altfel: mă aflam printre prieteni și toți au fost amabili și îndatoritori față de mine: atât rudele, cât și scriitorii româno-montrealezi.
Eva Halus, pictoriță, poetă și jurnalistă



Doamna Eva Halus, după ce mi-a urat bun venit printre românii-scriitori din Montréal, mi-a oferit un CD cu André Rieu. Trebuie să recunosc: om fiind și având și eu oarecari slăbiciuni, m-a încântat gestul.

Apoi, după câteva aprecieri personale, a dat citire recenziei făcute „visărelii” de către poetul Ionuț Caragea.

Până aici... am ieșit bine.
Mi-a venit rândul



Nu pot pricepe ce s-a întâmplat apoi. Dintr-odată mi s-a uscat gura și nu mai puteam articula bine cuvintele! Să fi fost emoția? Parcă nu mă știam așa de sensibil.

Da, le sunt recunoscător membrilor A.S.L.R.Q. că au acceptat să le devin coleg în cadrul Asociației!

Vă mulțumesc dragi prieteni pentru primirea făcută și pentru căldura sufletească cu care m-ați întâmpinat!

Cât privește „Marea visăreală”...regret că nu am reușit să fiu suficient de clar și coerent în prezentarea făcută. Am vrut să spun multe într-un timp limitat. Dar – așa sper – între timp ați citit cartea și ați putut să mă înțelegeți mai bine. Da, tot cuprinsul este o mare introspecție asupra vieții, o introspecție onestă în care devoalez multe dintre secretele ce, de regulă, se țin ascunse o viață. Însă, pentru ca o introspecție să aibă și o finalitate constructivă, este obligatoriu să ai curajul să-ți asumi și erorile și apoi, analizându-le, să te reformezi.
Unii sunt sceptici. Sus, domnul Adrian Ardelean,
realizatorul emisiunii „Ora românească”.
Jos, doamnele Vicki Tarcău, secretara A.S.L.R.Q. și
Ana Maria Surugiu, jurnalistă la ziarul Zig-Zag româno-canadian

Reformarea, la mine, a început o dată cu descoperirea Sahaja Yoga, cea mai modernă formă de yoga. Este o formă de yoga simplu de aplicat și care, dacă ar fi acceptată pe scară largă (ca formă de viață), ar duce la schimbarea lumii în bine. Așa am ajuns la „Omul nou”, sintagmă fericit găsită de către poetul Ionuț Caragea în recenzia sa.

Consider Sahaja Yoga ca fiind revelația vieții mele și, din acest motiv, de câte ori am posibilitatea, încerc să o fac cunoscută.

Introspecția din „Marea visăreală” nu ar fi fost accesibilă lui Florin Meșca, trăitorul pământean de dinainte de descoperirea  Sahaja Yoga. 
Publicul meu: nepoata, cumnata și prietenii

Ana Maria Surugiu: Domnule Meșca, eu nu cred că, așa cum dumneavoastră ați afirmat, te poți vindeca de marea iubire a vieții!

Florin Meșca: Este posibil să aveți dreptate, doamnă!

Altul era răspunsul pe care, cu siguranță, l-ați aflat în urma lecturării cărții: marea iubire, dacă s-ar fi împlinit printr-o relație intimă, probabil că... s-ar fi stins sau s-ar fi transformat într-un chin de-o viață. Pe când, în cazul meu, „marea iubire” a devenit MUZA, iar MUZA e cu mine și-acum. Nu știu cât mă apropie ea de lumea scriitorilor, dar mă inspiră, cu siguranță.
E vremea autografelor
Am participat la multe lansări de carte și momentul acordării autografelor reprezintă clipa de glorie a scriitorului. Nu știu cât de „scriitor” mă pot numi, dar clipa... mi-am asumat-o. 

În colaj, în imaginea din stânga-jos, alături de poeta Eva Halus, doamna Ionela Manolescu, poetă, eseistă și traducătoare.
În dreapta, doamna Ana Maria Surugiu provocându-mă la o discuție pe care, din păcate, din motive de timp, nu am putut-o finaliza. Sper să ne mai bucurăm de astfel de oportunități în viitor.
Poeta Lia Ruse citind din poeziile lui Traian Gărduș


Liniște: cântă Mariana Iluțiu!





Întrucât, din motive de sănătate, poetul și epigramistul Traian Gărduș nu a putut participa la întâlnirea noastră, poeta Lia Ruse a citit câteva poeme din volumul „Sonete” al îndrăgitului autor.









Am avut șansa ca, printre prietenii rudelor mele din Canada, să se numere și solista de muzică populară Mariana Iluțiu, cântăreață de succes în România și laureată a Festivalului „Crizantema de Aur”. De ce șansă? Pentru că, minunata interpretă de muzică populară românească, a acceptat imediat să-și dea concursul la reușita acestei manifesări culturale. Ca prietenă, nu ca angajată! Și ne-a oferit un miniconcert de înaltă ținută. Voce frumoasă, bine timbrată și puternică, cu un evident accent  ardelenesc. Îmbrăcată într-un superb costum popular ale cărui culori pregnante parcă erau culese din afișul prezentării de carte –  observați imaginea din dreapta colajului. Vă mulțumesc încă o dată, doamnă Mariana Iluțiu!
Domnul Adrian Erbiceanu onorându-și rolul de gazdă.
Stânga-sus: subsemnatul, alături de amfitrion și de domnul Gabriel Maxim.
Dreapta-sus: scriitoarea Daniela Maxim, A. Erbiceanu și doamnele Vicky
Tarcău și Adela Erbiceanu.
Jos: familia Ruse alături de familia Erbiceanu.











Terminată disputa literară, o alta ne aștepta, una care se adresa mai mult simțurilor pământene, decât celor ale spiritului. Am părăsit, așadar, Centrul Socio-Comunitar îndreptându-ne spre... Restaurantul Parthenon, proprietatea unui român, din câte mi-a spus domnul Erbiceanu.
- O să vă simțiți bine, domnule Meșca! – îmi spusese domnul Erbiceanu. Au mâncare bună, variată și la prețuri rezonabile. Băutura e din partea casei, adică o dau eu – nu accept opoziție!
În prim plan, soția mea, Diana














Până să apară și mâncarea... am început să facem poze. Observați, vă rog: nici la masă nu am uitat că, evenimentul principal pe care-l sărbătoream, era aniversarea celor nouă ani de existență a A.S.L.R.Q.

La mulți ani, A.S.L.R.Q.!


De fiecare dată trebuie să fim atenți la oamenii cu care ne intersectăm. Niciodată nu vom ști dinainte (putem doar intui) cu cine stăm la masă.

Am avut fericitul prilej să-i cunosc și să mi-i apropii pe domnii David Silvian (cunoscut ca D.H.Silvian) – poet și grafician și designerul Marc Marinescu – Președintele Congresului Român din Canada. Îi puteți recunoaște în cei doi bărbați simpatici și surâzători din imaginea din stânga.
La masă, alături de soție și de fosta mea soacră

Rudele și prietenii mei dragi.
Doamna Mariana Iluțiu a rămas cu noi până la sfârșit.
















Mâncarea a fost, într-adevăr, foarte bună! La fel și vinul domnului Erbiceanu! Fiecare a comandat ce a dorit și a plătit în consecință. Eu și soția, inspirându-ne din denumirea grecească a localului, am comandat fructe de mare – am comandat bine!
Am avut parte de o după-amiază minunată în compania câtorva dintre scriitorii români stabiliți la Montréal și a iubitoarelor mele rude și prieteni. Însă: Tot ce e frumos, e în încheiere! – vorba mamei mele.
Pe curând, Montréal! Pe curând, dragi prieteni scriitori! Pe curând, dragă familie!

Notă: majoritatea fotografiilor postate (cele mai bune!) le-am obținut prin amabilitatea domnilor Adrian Erbiceanu și David Silvian.

duminică, 19 februarie 2017

Revista A.S.L.R.Q. - nr. 8


http://www.aslrq.ro/ASLRQ_ fichiers/revista.htm

A apărut numărul 8 al Revistei Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Quebec. 
Ca de obicei, ni se propun texte literare inedite, atât din poezie, cât și din proză, critică literară și eseuri. 
De remarcat lista evenimentelor ASLRQ din 1989. Personalități marcante ale culturii românești au participat la diferite manifestări organizate sub egida ASLRQ.

vineri, 25 noiembrie 2016

A.S.L.R.Q.





Sunt bucuros: începând cu data de 21 noiembrie 2016, am devenit membru al Asociației Scriitorilor de Limbă Română - A.S.L.R.Q.

miercuri, 9 noiembrie 2016

Asociația Scriitorilor de Limba Română din Quebec - A.S.L.R.Q.


http://www.aslrq.ro/ASLRQ_fichiers/revista.htm


Dragi prieteni, am avut bucuria să mă regăsesc în numărul 7 al revistei Asociației Scriitorilor de Limba Română din Quebec (A.S.L.R.Q.) cu capitolul 3 - Am vrut să zbor!... - din romanul autobiografic Marea Visăreală.

Dacă veți avea curiozitatea și veți da clic pe link-ul de mai sus, vă veți putea bucura spiritul cu lecturi atractive (cel puțin!) ale operelor unor autori români remarcabili.

Vă urez să aveți parte de o zi minunată în compania operelor scriitorilor români pe care-i veți găsi în numărul 7 al revistei A.S.L.R.Q.!

sâmbătă, 2 iulie 2016

ASOCIAȚIA SCRIITORILOR DE LIMBĂ ROMÂNĂ DIN QUEBEC


A apărut numărul 6 al revistei A.S.L.R.Q. în paginile căreia am avut plăcerea (vinovată, recunosc) de a-mi regăsi capitolul 2 al „visărelii”, capitol intitulat: „CAMPION MONDIAL. CAMPION MONDIAL?!”
http://www.aslrq.ro/ASLRQ_fichiers/revista.htm
Alături de scriitorul Ionuț Caragea, cofondator și vicepreședinte al A.S.L.R.Q.

duminică, 20 martie 2016

ASOCIAȚIA SCRIITORILOR DE LIMBĂ ROMÂNĂ DIN QUEBEC

Dragi prieteni, tocmai am fost anunțat că a apărut numărul 5 al revistei Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Quebec, în care am avut bucuria să mă regăsesc și eu cu un fragment (capitolul 1) din ultima mea carte, „Marea Visăreală”. 

Iată link-ul paginei revistei: http://www.aslrq.ro/ASLRQ_fichiers/revista.htm

Chiar vă sfătuiesc să-l deschideți și să lecturați câte ceva din propunerile revistei. Nu de alta, dar sunt publicați scriitori români și nu este rău deloc să ne cunoaștem valorile, chiar dacă - sau, mai ales - majoritatea locuiesc departe de țara natală.
Lectură plăcută, dragi prieteni!