sâmbătă, 23 noiembrie 2013

Lansare de carte: NEVĂZUTELE CĂRĂRI

Data: 14 noiembrie 2013;
Afişul evenimentului
Locul: Biblioteca Judeţeană Panait Istrati din Brăila;
Participanţi: aproximativ 50 de persoane;
Moderator: Claudiu Brăileanu;
Referenţi: Adelina Pop - Brăila şi Stan Brebenel - Buzău;
A cântat: Ramona Bivoleanu - elevă;
Atmosferă: intimă;
Ineditul evenimentului: Sahaja Yoga.

                                 
                                                     
                
Explicând corpul subtil



Unii şi-au primit Realizarea Sinelui
                                                         


Personajul principal: Nevăzutele cărări







                                       



 


Au prezentat: Stana Brebenel, Claudiu Brăileanu, Adelina Pop şi... Florin Meşca
                    
                                                     

A cântat: Ramona Bivoleanu - elevă
                                                     

Da: a mai fost nevoie de scaune!
                                                        


NEVĂZUTELE CĂRĂRI
            Când am primit cartea lui Florin Meşca, „Nevăzutele cărări” (editura PIM, Iaşi, 2013), am fost sceptic în ceea ce mă priveşte în a o descifra, considerând că nu voi putea să o înţeleg şi să mă exprim asupra ei având în vedere cunoştinţele mele, mai mult decât profane, despre yoga. Am procedat cumva atipic când am decis să o lecturez. Am studiat cu atenţie cuprinsul, mai ales că titlul mă băga cumva în ceaţă, şi m-am orientat să citesc mai întâi acea parte a cărţii ce descria vizita grupului de yoghini în India. Abia atunci m-am lămurit că este o carte despre Sahaja Yoga şi că nu are nici o legătură cu celebra şi obscura MISA. Odată ce curiozitatea a fost satisfăcută pasul următor a fost unul firesc: lectură cap-coadă. După citirea ultimei pagini rămâi mai mult ca de obicei pe gânduri. Nu ai cum să nu te gândeşti şi să-ţi pui anumite întrebări legate de experienţa prin care a trecut autorul. Cum a putut ca, prin practicarea acestor exerciţii spirituale, să devină un alt om, să se nască, aşa cum se exprimă, pentru a doua oară. Voi reveni asupra acestor consideraţii.
            De regulă, criticii literari încadrează o nouă apariţie editorială într-un anumit gen literar. Aşa am încercat şi eu, recunosc, cu o anumită teamă deoarece mă aflam în faţa unei noutăţi. Prima impresie a fost aceea că lucrarea lui Florin Meşca era una de specialitate, ce se dorea să fie de iniţiere în Sahaja Yoga. Apoi, m-am gândit că ar putea fi o carte cu note de călătorie, atât din ţară cât şi din străinătate. Nici această încadrare nu m-a satisfăcut. M-am mai gândit şi la faptul că ar putea fi un jurnal pentru că toate activităţile şi întâmplările erau datate. Concluzia finală este aceea că avem în faţa noastră o lucrare autobiografică, de o factură aparte, ce îmbină în mod fericit şi trăsăturile acelor genuri literare amintite.
Rolul meu nu este acela de a analiza şi judeca modul în care autorul a procedat corect sau nu atunci când a luat decizia de a-şi căuta un alt drum în viaţă, drum care îl va schimba profund, după propriile-i mărturisiri. L-a căutat mult, umblând pe cărări şi poteci care duceau nicăieri. Trebuie să recunoaştem că nu există fiinţă umană care să nu bâjbâie, chiar cu lanterna în mână în plină zi şi care să ajungă la drumul visat, unii atunci când trebuie, alţii foarte târziu, iar alţii, din păcate pentru ei, niciodată. Uneori şi şansa este de partea noastră. Este necesară o secundă astrală pentru a-ţi găsi calea şi mersul firesc prin viaţă. Cert este că a luat această decizie atunci când calea pe care mergea îl afunda tot mai mult, când starea de sănătate îl ducea spre pierzanie. Se întâmpla acum două decenii. Experienţele sale din această nouă viaţă ni le prezintă în această lucrare nouă, celor care nu avem preocupări ca ale sale.
Dar ce este Sahaja Yoga? Sahaja Yoga este cea mai nouă formă de yoga, la care se ajuge spontan (sahaj în lb. sanscrită înseamnă şi spontan), prin trezirea energiei Kundalini, ascensiunea ei prin corpul energetic (suprapus celui fizic) şi eliberarea prin cel de-al şaptelea centru, Sahasrara. Meditaţia este urmarea firească a atingerii stării de yoga. Fondatoarea acestei forme moderne de yoga, prin anii ´70, a fost indianca Shri Mataji Nirmala Devi.
Interesante sunt dialogurile socratice dintre un proaspăt iniţiat, adică autorul, şi un sceptic, adică ego-ul său, în număr de şapte, sau mai bine zis dintre entuziasmul învăţăcelului şi demonii interiori care îşi făceau treaba pentru care erau creaţi. Până la urmă cei doi (într-unul) au ajuns la acelaşi numitor comun, adică la armonie, acea armonie care este căutată de sahaja yoghini Şi nu numai.
Spuneam că autorul te poate duce cu gândul la o carte cu note de călătorie. Sunt foarte interesante paginile prin care face corp comun cu natura. Vede frumuseţi acolo unde alţii trec fără să le observe. Drumurile prin ţară – Braşov, Slatina, Arad, Oradea, Iaşi, Bucureşti – şi traseele parcurse, întotdeauna din Brăila, oraşul de domiciliu, sunt tot atâtea imne (cum frumos zicea poetul Ioan Alexandru) şi declaraţii de dragoste pentru frumuseţile naturii de la noi din ţară. Elementele (re)descoperite pe traseu, imaginile surprinse cu dealurile împodobite cu păduri şi livezi, sate frumoase, râuri cristaline, munţii semeţi sunt absolut fabuloase. Aici îi descoperim autorului o latură minunată: este un romantic adevărat şi, de ce nu, un patriot.
Deosebite sunt şi paginile care descriu India reală, dincolo de meditaţiile în comun săvârşite pe un imens stadion în preajma Crăciunului şi condiţiile, mai mult decât modeste în care au locuit, în tot timpul petrecut în ţara de admiraţie a lui Eliade, dar şi pe aeroportul din Moscova. Însă India, cu aglomeraţia haotică de pe străzi şi din punctele comerciale din Mumbay, te fascinează şi, în acelaşi timp, te copleşeşte. Realizăm la finalul lecturii că Florin Meşca face de fapt nişte călătorii spirituale. Nimic nu este lăsat la voia întâmplării. Chiar şi târguielile sunt făcute după un anumit tipic, ca într-un ritual spiritual. Nimic nu te duce cu gândul că ai putea asimila meditaţia Sahaja Yoga cu şedinţele de spiritism. Cine crede aşa ceva se înşeală amarnic.
Cartea lui Florin Meşca este o carte pozitivă, scrisă cu şi din iubire pentru oameni şi natură, adică: apă, aer, pământ, soare, foc. O carte care pledează pentru armonia dintre om şi elementele naturii. Prin scrierea ei Florin Meşca arată abilităţi nebănuite în mânuirea condeiului făcându-te să fii părtaş la împlinirea lui şi să te bucuri odată cu el. Toate acestea nu ar fi fost posibile dacă ateul din el nu-L descoperea pe Dumnezeu, pe Dumnezeul adevărat acela care afirmă, şi noi credem acest lucru: Eu sunt Calea şi Adevărul! Iar leit-motivul cărţii, cel puţin din punctul meu de vedere, este Lăsaţi copiii să vină la Mine! Ceea ce trebuie luat şi ca un îndemn pentru cei care nu l-au descoperit încă pe Dumnezeu, să găsească imediat Calea.
                                                                                                            Stan BREBENEL