HAVA NAGILA - cântec popular evreiesc

 

Imaginea este o captură de pe un videoclip publicat pe YouTube de „m”

Hava Nagila este un foarte cunoscut și îndrăgit cântec evreiesc, care se cântă în mod special la nunți și la sărbătorile de bar/bat mitzvah.

Practic, este un cântec religios cu versuri ce invită la viață, la bucurie și inspirate din Psalmul 118 din Biblia ebraică.

Conform informațiilor obținute din Wikipedia, paternitatea cântecului este disputată între doi compozitori evrei, profesor și student, Abraham Zevi Idelsohn și Moshe Nathanson.

Cântecul a devenit cunoscut publicului larg în urma unor interpretări celebre: Harry Belafonte, Dalida, Neil Diamond, Bob Dylan...

Harry Belafonte a introdus această prețioasă piesă, alături de The Banana Boat Song în repertoriul său de bază. El i-a inspirat pe foarte mulți dintre artiștii vremii, care au preluat, la rându-le, piesa, oferindu-ne interpretări variate și pline de farmec.

În videoclip ni se face și un scurt istoric: cântat de Belafonte în anul 1957, este preluat de Charles Aznavour care, încântat, îi face o versiune în limba franceză și o încredințează spre interpretare lui Dalida.

Pare a fi o secvență de film. Înregistrarea nu este grozavă, dar impresionează felul în care toți participanții la eveniment intră în această „horă” a bucuriei.

În videoclipul de mai sus avem o interpretare impresionantă cu cor. Pe la minutul 3.45 intervine o solistă ce cântă/recită dintr-o carte (probabil Biblia ebraică), pentru ca apoi, atingând un fel de apogeu, intervine iar corul. Pe scenă se dansează, afară, în ploaie, se dansează, de asemenea.

O altă versiune remarcabilă, de data aceasta în interpretarea unui virtuoz al viorii, Samvel Ayrapetyan.

Și André Rieu:

La final, un videoclip înregistrat la o nuntă:

Transliterare	text ebraic		traducere in română
Hava nagila	הבה נגילה		Să ne bucurăm
Hava nagila	הבה נגילה		Să ne bucurăm
Hava nagila ve-nismeḥa	הבה נגילה ונשמחה		Să ne bucurăm și să fim fericiți
	(repeta)
Hava neranenah	הבה נרננה		Hai să cântăm
Hava neranenah	הבה נרננה		Hai să cântăm
Hava neranenah ve-nismeḥa	הבה נרננה ונשמחה		Să cântăm și să fim fericiți
	(repeta)
Uru, uru aḥim!	!עורו, עורו אחים		Trezește-te, trezește-te, frații mei!
Uru aḥim be-lev sameaḥ	עורו אחים בלב שמח		Treziți-mi frații cu inima fericită
	(repetați rândul de patru ori)
Uru aḥim, uru aḥim!	!עורו אחים, עורו אחים		Treziți-vă, frații mei, treziți-vă, frații mei!
Be-lev sameaḥ	בלב שמח		Cu inima fericită

Versurile, transliterarea și traducerea sunt luate de pe Wikipedia.

Poate nu aveți timp și/sau chef să vizionați toate propunerile mele. Poate veți alege în funcție de preferințele personale. Eu, unul, nu pot alege și nici recomanda. Toate variantele ne oferă același cântec, dar în prezentări diferite, fiecare din ele atingând anumite sensibilități și fermecându-ne prin interpretările pline de personalitate ale artiștilor.

În ce mă privește, am o afinitate puternică pentru acest cântec deoarece, prin anii 2003-2004, l-am interpretat pe la serbările Sahaja Yoga din România, alături de două fete - formam grupul Leela. Ne-a pătruns atât partea de început, cea introductivă și mai lentă cât și restul cântecului: pentru bucuria și dinamismul molipsitor.  

👉Ramânând în atmosfera muzicii din această zonă, vă recomand și: JERUSALEM OF GOLD cu Ofra Haza și André Rieu.

WE SHALL OVERCOME - VOM BIRUI

Președintele Lyndon B. Johnson semnând Legea Drepturilor Civile

În anii '60 și începutul anilor '70 Statele Unite ale Americii erau scena unor proteste de stradă de o amploare nemaiîntâlnită și acestea aveau două mari cauze: segregarea rasială și participarea militarilor americani la Războiul din Vietnam. 

Protestatarilor li s-au alăturat foarte mulți intelectuali și artiști, americani și nu numai: Martin Luther King, Joan Baez, Jane Fonda, Bob Dylan, John Lennon, Leonard Bernstein ș.a.

Președintele John F. Kennedy adresându-se națiunii
în problema segregării rasiale - 11 iunie 1963

În perioada respectivă a renăscut cântecul WE SHALL OVERCOME-VOM BIRUI, ajuns un adevărat imn al protestatarilor și cântat în mai multe variante dar, probabil, una cele mai cunoscute și de succes a fost cea interpretată de Pete Seeger. Piesa, un gospel la origine, a avut o mare influență asupra maselor, mobilizându-le, obligând politicienii să ia, în fine, mai multe decizii radicale și curajoase, ele materializându-se prin semnarea de către președintele Lyndon B. Johnson a Legii Drepturilor Civile din 1964 și, mai târziu, prin retragerea completă a militarilor americani din Vietnam în timpul mandatului președintelui Gerald Ford. 

Nu trebuie omis nici faptul că, înainte cu doi ani de semnarea legii respective, predecesorul său, președintele John F. Kennedy solicitase Congresului, printr-un discurs televizat, să adopte o legislație care să rezolve definitiv problema segregării rasiale.

Versurile cântecului, imnului, laitmotivul care a mobilizat masele de protestatari:

We shall overcome, we shall overcome,            / Vom birui, vom birui,

We shall overcome someday;                             / Vom birui într-o zi;

Oh, deep in my heart, I do believe,                     / Oh, în adâncul inimii mele eu chiar cred

We shall overcome someday.                             / Că vom birui într-o zi.

We'll walk hand in hand, we'll walk hand in hand, / Vom merge ținându-ne de mână, vom merge...

We'll walk hand in hand someday;                          / Vom merge ținându-ne de mână într-o zi;

Oh, deep in my heart, I do believe,                          / Oh, în adâncul inimii mele eu chiar cred

We'll walk hand in hand someday.                          / Că vom merge ținându-ne de mână într-o zi.

We are not afraid, we are not afraid,               / Nu ne este frică, nu ne este frică,

We are not afraid today;                                  / Azi nu ne este frică;

Oh, deep in my heart, I do believe,                 / Oh, în adâncul inimii mele eu chiar cred

We are not afraid today.                                   / Că azi nu ne este frică.

We shall live in peace, we shall live in peace,     / Vom trăi în pace, vom trăi în pace,

We shall live in peace someday;                          / Vom trăi în pace într-o zi;

Oh, deep in my heart, I do believe,                      / Oh, în adâncul inimii mele eu chiar cred   

We shall live in peace someday.                          / Că vom trăi în pace într-o zi.

 

Textul, față de original, a suferit modificări din partea artiștilor care l-au preluat, dar neesențiale, ele fiind armonizate cu starea lor interioară și/sau cu evenimentele sociale cărora le-a fost suport.

• Primul videoclip prezintă imagini și titluri din ziare și reviste din timpul protestelor antisegregaționiste. Să dați clic și pe: Vizionează videoclipul pe YouTube!
• Al doilea videoclip: Joan Baez cântând în timpul Marșului pentru libertate de la Washington D.C. - 28 august 1963. În timpul acestui marș Martin Luther King și-a expus celebrul discurs: I have a dream - Am un vis. 
• Al treilea videoclip: Pete Seger cântând la Berlin (RDG) în anul 1967.
• Al patrulea videoclip: fragment din concertul aniversar a lui Pete Seeger (90 de ani) de la Madison Square Garden - 3 mai 2009.

Observații: 

1. de remarcat în al treilea și al patrulea videoclip aportul publicului, participarea spontană și plenară la spectacol. 
2. mi-a dat de gândit, de asemenea, mesajul cântat de pete Seeger la Berlin (capitala R.D.G.), în plin război rece; tinerii participă dezinvolt la spectacol, cântând alături de invitat.

WE SHALL OVERCOME a fost un cântec-imn al anilor '60, un cântec-imn optimist care îndeamnă la pace, unire și iubire, un cântec-imn care a unit masele, reprezentativ pentru acea epocă și pentru evenimentele petrecute în Statele Unite ale Americii. Totodată, sub imboldul acelor evenimente și împrumutând imnul, mișcarea antisegregaționistă s-a externalizat și în alte părți ale lumii.

În ceea ce mă privește, rămân un optimist: WE SHALL OVERCOME!... 
Întotdeauna mă înfior ascultând imnul, el trezind (și în mine) un spirit de frondă împotriva tuturor nedreptăților, a tuturor minciunilor și hoțiilor și...