 |
| Imagine captată pe net |
Paștele: (cea mai) mare sărbătoare
creștinească. Învierea Domnului.
Creștinii țin post și
merg la biserică. Pe cei mai riguroși în această întreprindere, postul îi
slăbește și-i epuizează. Mulți leșină în timpul slujbelor. Un fel de aport sacrificial.
Cum se pregătesc creștinii pentru
sărbătoare? Fac curățenie generală.
Ce mai fac creștinii? Fierb ouă și le
vopsesc în roșu. Simbolic: sângele Domnului care a înroșit ouăle așezate la baza crucii martiriului.
Dar... și în alte culori, pentru design-ul
mesei de Paște.
Ce mai fac creștinii? Taie mielul. Ofrandă simbolică,
asiguratoare de satisfacții culinare. După atâta post...
Ce mai fac creștinii? În mult așteptata noapte de Înviere merg la
biserică să ia lumină. Nu, nu lumină, ci Lumină!
Cântă, pătrunși de evlavie, alături de preoții oficianți: Cristos a înviat din morți/Din moarte pre moarte călcând...
Moment înălțător. De unde știu? Este
singura etapă la care particip cu plăcere. Observ oamenii și mă bucur. Mă bucur
pentru că, probabil, sunt singurele clipe ale anului când, pe chipurile multora
apare curățenia de sărbătoare a sufletului, care, în mod tainic, mă face să Îl recunosc pe Cel care i-a
inspirat și i-a adus laolaltă: pe Mântuitor! Cam așa cred eu că arăta Domnul
Iisus pe vremea viețuirii Sale aici, jos, pe Pământ: cum arată credincioșii când primesc Lumina.
Din păcate, din ce în ce mai vizibil, doar atunci. În rest...
Asta să fie tot?
Vinerea trecută am avut o dispută de sezon cu nevasta. Voia să respectăm postul. N-am obiectat, dar
nici plăcere nu mi-a făcut. Dar... am acceptat, din respect pentru ea și din
considerente de sănătate: o detoxifiere parțială a organismului din când în
când nu are cum să facă rău. Marea problemă era ce mâncăm sau, altfel spus, ce
avem voie să mâncăm, conform canoanelor bisericești?
- Uite – i-am zis soției – eu o să-mi fac
un sandwich cu somon, ce părere ai?
- Pește? Cum să mănânci pește în săptămâna
mare?! – mi-a reproșat soția.
- Dar ce are peștele, dragă? Eu știu că
peștele este simbolul creștinilor, că mulți dintre ucenicii Domnului au fost pescari ba, mai mult: de
minunea cu peștii îți amintești când, cu doi pești și cinci pâini Mântuitorul a
hrănit un întreg sobor? Deci, peștele a primit binecuvântarea Domnului Însuși!
- Așa o fi, dar... nu, pește nu!
- Dar la pâine am dezlegare? – mi-am
consultat, ironic, soția.
- Dacă e de post... – a picat replica ei, intrând, amuzată,
în jocul ironiilor și îndulcindu-mi cazna cu o mângâiere fugară pe obraz. Așa
te face femeia.
Toată ziua am mâncat cartofi, orez și
legume, în diferite combinații. Am cam făcut foamea.
Seara, în pat, am meditat la sărbătoarea
Paștelui și la semnificația ei. M-am întristat: creștinii nu înțeleg mai nimic din evenimentul
evocat. Sunt confuzi. Mulţi, nici nu știu ce s-a întâmplat în urmă cu
aproximativ două mii de ani, totul este o nebuloasă în capul lor. Cine a fost
Iisus, cine i-a vrut moartea, de ce l-au trădat chiar iudeii care i-au văzut
minunile, care este simbolistica sacrificiului suprem și a învierii Domnului...
De un singur lucru sunt ei siguri: că trebuie să meargă la biserică, să facă
mătănii și să se roage (fierbinte) pentru sănătate, prosperitate, dezlegarea
cununiilor, succes la examene... Domnul Iisus, Mântuitorul este bun cu ei, le
iartă păcatele (inclusiv, pe cele ale ignoranței) și le îndeplinește dorințele.
Adevărat: Domnul iartă păcatele – le-a tot iertat!
Dar noi, ne ridicăm – măcar acum, după două
mii şaptesprezece ani – la înălțimea Divinului?
Concluzie: oamenii se-ngrijesc de curățenia
exterioară (casă, curte, școală, instituție), dar... neglijează exact ceea ce este cel mai
important: curățarea interioară, purificarea spiritului și... iertarea. Să-nvețe să ierte și-apoi... să
ierte. Pe ei înșiși, în primul rând și pe toată lumea, în același timp.
Pe când așa... toată sărbătoarea se reduce
la respectarea unor aparențe: haine noi și curate, vizitarea bisericilor,
rugăciuni, mers în genunchi, post... Ei chiar cred că sunt în regulă, că au
intrat în conexiune cu Domnul Iisus, că I-au respectat îndemnul la iubire,
iertare și toleranță. Vax Populi.
Cristos a înviat!/Adevărat a înviat!
Urmează o masă îmbelșugată cu ouă, miel,
cozonac și... vin (sângele Domnului).
Cristos a Înviat!/Adevărat a Înviat!
Publicat în revista Luceafărul din 17 aprilie 2017
