(Despre purificări)
 |
| Desen de Adriana ANDRONESCU |
- Să ştii că astăzi am venit pregătit!
- Adică?
- Adică am studiat corpul subtil din schema pe care mi-ai lăsat-o...
- Şi?
- Şi cred că am înțeles câte ceva din teoria ta cu
energia ce străbate corpul subtil şi
ne avertizează asupra viitoarelor boli posibile!
- Sau existente, dragă prietene!
- Sau existente! Dar... tot mai am o nelămurire:
pentru bolile existente pot face ceva? Ceva să mă ajut singur?
- Sigur că da! Există metode simple – noi le numim
purificări – prin care ajutăm
energia Kundalini să staţioneze pe
centrii vinovaţi şi, prin reactivarea
acestora, dispar cauzele primordiale ce au determinat apariţia bolilor.
- Şi... chiar sunt atât de simple aceste metode?
- La fel de simple ca aceea prin care energia ta Kundalini s-a trezit şi s-a înălţat prin corpul tău!
- Măi să fie! Păi, atunci ai făcut gimnastică dând din mâini pe
lângă mine!
- A fost o gimnastică
necesară pentru a invita energia ta Kundalini
să se ridice prin corpul tău. Şi ea, recunoscând şi intrând în rezonanţă cu
energia mea, a... urcat! Simplu!
- Cred că am înţeles aceasta. Şi care ar fi,
totuşi, metodele acelea simple (la fel de
simple!) de purificare? Şi, să nu
mă consideri răutăcios, vreau să ştiu şi cât m-ar costa toate acestea?
- Dragul meu, purificările
sunt foarte simple şi la îndemâna oricui, deoarece ne folosim de principalele
elemente ale naturii: pământul, apa, aerul, focul, eterul şi... vibraţiile. Cât despre costuri... ce-ai
spune de zero lei, zero bani?
- Este aşa de plăcut auzului meu când aud
vorbindu-se de gratuităţi... Cum, măi, omule, să nu mă coste nimic?! Totul are
un preţ în ziua de astăzi! Doar dacă nu-mi oferi nişte panarame de
tratamente!
- Mintea ta este cam înfierbântată şi
neîncrezătoare, dar o să te lămuresc imediat. În primul rând, te rog să nu uiţi
că aici vorbim şi despre minuni!
- Fie! Vreau să aud noi minuni de la tine!
- Bine! Să începem cu pământul sau – mai bine spus – cu minunea pământ! Ia spune-mi: când erai mic-micuţ, nu obişnuiai să alergi cât era vara de lungă cu picioarele goale pe pământ, prin praf, prin iarba verde de la ţară, la bunici sau în faţa blocului acasă, la părinţi?
- Ba da! Şi-mi plăcea enorm!
- Şi nu crezi că această plăcere avea şi o
explicaţie logică? De ce erai fericit atunci, chiar de-ţi mai intra vreun
ghimpe în picior?
- Păi, ştiu şi eu? Eram copil!
- E adevărat! Şi inocent! Dar, ceea ce este mai
important: nu-ţi interzicea nimeni să fii în contact permanent cu pământul, cu
Mama-Pământ! Alergai prin ţărână, stăteai cu fundul pe pământ, te culcai sau te
ascundeai prin iarba grasă de nu-ţi mai venea să intri în casă, iar bolile...
te ocoleau!
 |
| Sahaja yoghini făcând purificări pe Mama-Pământ la Vashi-India |
- Dac-aş mai putea întoarce acei ani minunaţi!...
- Ei, bine! Acum află că joaca ta nevinovată prin
ţărâna crudă juca, în acelaşi timp, şi un rol... purificator. Contactul direct cu Mama-Pământ reprezintă forma
elementară de debarasare de răul din noi, de purificare a corpului subtil.
- Aha!...
- Că aduseşi vorba: ai plătit ceva Mamei-Pământ?!
- Hai, măi, nu fi rău cu mine! Dar acum? Acum,
când nu mai suntem nişte copii, ce putem face în acest sens?
- Pur şi simplu, profităm de fiecare prilej şi
luăm contact direct cu Mama-Pământ! E suficient!
- Extraordinar! Păi eu ies mereu la iarbă verde
sâmbăta! Umblu desculţ de-acuma, nene!
- Vezi?! Şi când mergi la mare sau în drumeţie la
munte... Asigurând un contact direct al corpului cu pământul, permiţi scurgerea
a ceea ce este balast energetic în tine. Corpul nostru joacă atunci rolul unui
paratrăsnet ce permite scurgerea în pământ nu a curentului electric, ci a
acestor entităţi subtile pe care, generic, le numim negativităţi.
- Măi, să fie! Iar încep să cred în minuni!
- Stai, că suntem departe de a termina cu purificările!
- Păi, deja m-ai făcut să amuţesc!
- Nu-i cazul să te grăbeşti! Mai ai răbdare! Ia spune-mi: tu, la mare, ai fost vreodată?
- Oho! Ce întrebare mai e şi asta?!
- Şi ce făceai, tu, la mare? Care era preocuparea
ta principală?
- Plajă, nene! Plajă, plajă şi iar plajă! Toată
ziua, plajă!
- Şi-ţi plăcea! – Nu?
- Cum să nu-mi placă, măi?! Apă, soare, aer,
nisip!... Ce mai vrei? Toate la un loc! All
inclusive!
- Aha! Chiar acum, singur ai enumerat patru
elemente purificatoare!
- Ce vrei să spui? Fii mai explicit!
- Prietene, dar când faci plajă nu te aşezi pe
nisip?
- Ba da! Unde vrei s-ajungi?
- Ia gândeşte: nu crezi că, tolănindu-te...
jucându-te prin... nisip...
- Aha! Elementul pământ!...
- Vezi?
- Nisipul – e O.K.! Înţeleg! Dar ce-i cu
celelalte? Vrei să spui că apa, aerul şi soarele sunt şi ele elemente purificatoare?
- Când te scalzi în apa mării sau te expui în aer
liber la lumina şi căldura soarelui, nu simţi o plăcere asemănătoare aceleia
de care tocmai am vorbit când cu joaca prin ţărână?
- Ba da! Şi ce-i cu asta? Mă purifică şi ele?!
- Nu reprezintă şi ele Mama-Natură?
- ???
- Vrei să spui ceva şi n-aud eu?...
- Încep să mă luminez tot mai mult!... Măi, tu
faci să mi se aprindă beculeţele! Deci, şi apa, şi aerul, şi soarele joacă
acelaşi rol ca şi pământul: purifică!
- Da! Ai înţeles bine! Nu degeaba se spune: a face
băi de apă sau băi de aer, de soare...
Cu alte cuvinte, atunci nu facem nimic altceva decât să ne abandonăm
Mamei-Naturi, să ne identificăm cu Ea! Doar că trebuie să fim atenţi şi să nu
exagerăm. Trebuie să păstrăm un echilibru în toate. Ai observat şi tu că o
expunere îndelungată la soare duce la apariţia arsurilor pe corp sau a insolaţiei...
- Dar şi expunerea îndelungată la aer duce la
deshidratarea şi uscarea pielii...
- ... Iar dacă uităm să mai ieşim din apă,
temperatura corpului poate scădea sub limitele normalului, ne apucă tremuratul
şi ne scade rezistenţa – ne simţim slăbiţi!
- Parcă acum deschid ochii pentru prima dată!
Parcă îmi pusese cineva un văl pe ochi şi acum mi-a fost luat! Extraordinar!
Extraordinar ce simplă, subtilă şi...
purificatoare este trecerea noastră
prin viaţă!
- Dacă tot a dispărut acel văl, este suficient să
constatăm că simpla păstrare a echilibrului, a armoniei în natură este benefică
pentru toată suflarea.
- Da!... Încep să înţeleg tot mai bine!...
- Îţi mai aminteşti când – copil fiind – mama
insista să ieşi afară – la aer! – să
te joci după terminarea lecţiilor?
- Da! Cum să nu-mi amintesc aşa ceva?! De altfel,
de multe ori nici nu-i spuneam mamei toate temele pe care le aveam de făcut,
ca să ies mai repede la aer! Mai
trăgeam şi eu câte-o minciunică!...
- Vezi? Era chemarea Mamei-Naturi! Ieşirea la aer,
expunerea la soare, la ploaie sau vânt te revigora, îţi făcea bine! Te întorceai
în casă îmbujorat şi cu capacităţi intelectuale împrospătate! Aveai alt spor la
lecţii!
- Vai! Cum se leagă toate! Tu îmi schimbi complet
percepţiile asupra vieţii! Dar...
- Dar?
- Uite, cred că am o întrebare încuietoare pentru
tine...
- Acum, că m-ai făcut curios, te rog, formuleaz-o
mai repede! Poate voi reuşi să dau şi vreun răspuns...
- Tu mi-ai vorbit despre aceste purificări ca de ceva foarte simplu şi
la îndemâna oricui...
- Da! Şi n-am de gând să-mi întorc vorba!
- Păi, după cum spui tu, purificările sunt posibile doar o dată pe an, vara, în concediu sau
la sfârşit de săptămână. Dar în restul timpului? Atunci este liber la... negativităţi?
- Uf! Mi-a mai venit inima la loc! Mi-era că
întrebarea ta mă va trimite la cine ştie ce enciclopedii pentru documentare!
- Lasă lamentările! Ai răspunsul?
- Îl am! Şi este la fel de simplu ca şi celelalte.
Uite, nu este niciodată liber la
negativităţi! Omul se mişcă permanent în tot felul de medii, care mai
stresante, care mai frivole, mai vulgare, care mai agitate... şi este imposibil
să nu capteze! În activitatea cotidiană suntem bombardaţi permanent şi din
toate părţile (presă, TV, serviciu, stradă, colegi, prieteni, neprieteni,
familie…) de ştiri, de evenimente de tot felul care, în final, duc la formarea
gândurilor şi nu întotdeauna a celor dorite, a celor pozitive. Ne încărcăm de negativităţi fără să vrem, fără să
ştim! Din această cauză trebuie să facem zilnic un program minim de purificări.
- Şi ce vrei acum? Să ies iarna la aer şi să stau cu fundul în
zăpadă?...
- Dacă vrei tu... Nu! Nu o lua chiar aşa! Problema
este cât se poate de simplă. Ai acasă un lighean?
- Nu mă mai spăl de multă vreme la lighean, omule!
M-am mai civilizat şi eu, nu crezi? Curge şi la mine apa la chiuvetă!
- Iartă-mă! N-am vrut să aduc atingere mândriei
tale de orăşean cu apa-n casă!... Dar, sunt nevoit să-ţi amintesc: la ţară
oamenii tot la lighean se spală şi – zău! – nu sunt nici murdari şi nici nu se
ruşinează de statutul lor de ţărani! Sunt chiar nişte oameni mândri şi de tot
respectul!
- Da, dar eu mai folosesc şi şampoane, şi
deodorante...
- Aşa e! Sunt nişte diferenţe specifice. Dar... ne
îndepărtăm de subiect. Nu mi-ai răspuns: ai un lighean în casă?
- N-am, măi! Ce să fac cu el?!
- Purificări!
Asta să faci!
- Purificări?!
La lighean?! Nu-mi e de-ajuns duşul?!
- Duşul te spală, prietene! Apoi foloseşti deodorantul...
- Şi care-i treaba cu ligheanul?
- Foarte simplă! Pui apă călduţă în lighean, o
mână de sare grunjoasă şi apoi stai cu picioarele în baia aceasta cam vreo zece
minute.
- Şi nu folosesc săpunul? Nu mă frec?
- Aia ai făcut-o când te-ai spălat! Acum te purifici! Baia cu apă sărată de la
mare... Îţi aminteşte de ceva?...
- Aha! Acum înţeleg unde baţi... De ce n-ai spus
aşa de la început?!
- Dacă tu te umfli în pene că ai apă la
chiuvetă!...
- Scuze, dar m-am mai precipitat şi eu! Acum vreau
să recapitulez ca să fiu sigur că nu omit ceva: iau una bucată lighean, pun
apă călduţă în el, arunc şi o mână de sare grunjoasă înăuntru, apoi îmi înmoi
picioarele vreme de zece minute... Am uitat ceva?
- N-ai uitat, doar ai omis: la urmă te clăteşti pe picioare cu apă
curată, te ştergi şi arunci apa din lighean la WC! Ţi se pare greu?
- Nu! Deloc! Şi este suficient?
- Ce-ai mai vrea?
- Nimic! Doar că... Mai spuneai ceva şi de foc!
- Da! Focul este un alt important element purificator!
- Adică?
- Te-ai întrebat vreodată de ce dau foc oamenii la
toate resturile vegetale primăvara?
- Ca să scape de mizeria din curte?
- La prima vedere, da. Dar nu doar atât: pentru că
resturile se transformă în cenuşă... aceasta, cu ajutorul apei intră în pământ,
pământul se revigorează... Începi să prinzi şpilul?
- Adică pământul se purifică?
- Tu ai spus-o de data aceasta!
- Să înţeleg acum că o să mă pui să-mi dau foc?
- Ai ajuns, cumva, şi tu, vreun... rest vegetal?
- Doamne fereşte! Hai, măi, nu mă mai chinui şi
spune-mi care-i secretul purificării
prin foc!
- Este la fel de simplă ca şi celelalte! Foloseşti
o lumânare aprinsă pe care o plimbi de-a lungul canalului stâng, cel care este
un canal rece, aşa-zisul canal lunar.
Prin încălzirea acestui canal, scăpăm de o problemă majoră şi tare răspândită
la oameni: aceea a letargiei!
- O să te rog să-mi arăţi practic această metodă.
Asta ca să elimin riscul de a deveni un martir în Sahaja Yoga!
- Nu, nu există acest risc. Şi nici nu ne cere
nimeni aşa ceva. Vremea martirilor a trecut demult. Dar... iar ne îndepărtăm de
subiect. Mai ai vreo întrebare despre purificări?
- Vibraţiile!
Ai spus că şi vibraţiile purifică!
- Păi, vibraţiile
reprezintă cel mai puternic element purificator!
Odată ce energia Kundalini se înalţă
prin corpul tău, vibraţiile emise
curăţă tot în drumul lor, fiecare centru, fiecare canal energetic. De
asemenea, ne putem ajuta şi singuri folosind vibraţiile din mâini şi lucrând pe câte un centru pe care-l simţim
anchilozat, dar... exemplificarea rămâne pentru şedinţa practică.
- Asta ar fi tot?
- După ce o să-ţi însuşeşti aceste metode simple, o să vezi şi singur ce bine vei simţi vibraţiile şi cât de profunde îţi vor fi meditaţiile. Mai sunt şi altele, dar – ce? – le vrei pe toate odată?!
 |
| Desen de Adriana ANDRONESCU |
Note de jurnal: purificări = sănătate.
Iată că scepticul
a primit răspunsuri la noile întrebări mai devreme decât se aştepta. Şi de data
aceasta sahaja yoghinul a avut
răspunsurile pregătite. Numai că – nota
bene – depăşiseră sfera noţiunilor abstracte şi primise explicaţii absolut
practice şi cu finalitate imediată: ameliorarea stărilor de slăbiciune fizică
(hai să le spunem de-a dreptul: boli!). Oricât de complicată se dovedea mintea
lui, oricât de cârcotaş (chiar răutăcios, uneori), partenerul său de dialog (sahaja yoghinul de lângă el) se dovedea
nu numai un cunoscător sigur pe el, ci şi un om răbdător, înţelegător şi –
foarte important ! – un tip cât se poate de uman şi de plăcut!